Iarta-mi nepriceperea...
Iarta-mi saruturile furate
Iarta-mi vorbele tacute
Iarta-mi indoielile nemeritate
Iarta-mi teama de a te pierde
Iarta-mi si timiditatea
Iarta-mi iar privirea trista
Iarta-mi dragostea putina
Iarta-mi cutezarile si fapta..!
Scrisoare.
Anotimpul unei iubiri trecute
Lacrima intristarii mele
spune povestea unei iubiri trecute
si ajunge in oceanul uitarii.
Surasul daruit doar mie
nu se mai vede,dar se simte
e intiparit in vise si in suflet.
Clipa ce am risipit-o
nu revine,ci se sterge
in bezna dragostei necunoscute.
Drumul ce il desenez acum
Nu te stie,nu te plange
Ramai in ieri ! Ramai,iubite!
Dar...nu!
Evoluand.
Cocktail-ul prieteniei!
Dupa ce am vazut leapsa fetelor de la hotcity.ro,m-am gandit la ce as putea sa scriu eu despre prietenele mele.Sunt foarte multe lucruri care ne leaga.Sunt momentele petrecute impreuna.Suntem noi.Mi-ar fi placut sa scriu o poveste care sa impresioneze,emotionanta spre siropoasa.Dar nu as sti ce sa scriu; mai bine spun lucrurile plictisitoare pe care le facem.Pe care mi le amintesc zambind.
Zambesc involuntar atunci cand ma gandesc la sora mea,singura persoana care imi schimba starea de spirit cu o singura fraza.Partea neplacuta este ca strategia functioneaza in ambele sensuri.Reuseste sa-mi aduca buna dispozitie daca sunt trista si o alunga intr-o clipita,chiar si in zilele mele bune.Imi schimba playlist-ul ori de cate ori are ocazia si ma striga in modul in care imi displace ingrozitor.Insa stie sa dea sfaturi de o franchete surprinzatoare si face clatite ca sa ma imbuneze.Mai face o multime de lucruri pentru mine si stiu ca nu asteapta recunostinta mea.
Apoi,Dana e persoana cea mai nobila pe care o cunosc.O fata superba si sclipitoare.Ea,prin modul sau de a fi,ma face sa-mi doresc sa fiu mai buna.Nu cred ca i-am spus,dar m-a invatat,cu rabdare si tact,cum sa nu-mi doresc mai mult decat ce am nevoie.Cred ca este singura care ma asculta chiar si atunci cand vorbesc foarte mult,adica in majoritatea timpului.Nu ma lasa sa dorm singura,chiar daca dorm foarte rau si nu se poate odihni.Mi-as dori sa fie asa cum o cunosc eu cu toata lumea. Pe Georgiana o cunosc de 6 luni,dar,convietuind impreuna,am progresat.Avem gusturi asemanatoare,mai ales intr-o privinta..Ma convinge sa ma uit la filme de groaza si dupa,ma lasa sa dorm langa ea.Respecta faptul ca sunt cea mai fricoasa persoana din lume.Iar eu admir la ea bunele maniere si taria de caracter.Rade la glumele mele,asa cum eu rad eu de bonurile de casa pe care le pastreaza si le socoteste.Din inima . O cunosc deja si stiu ca ea nu ar vrea ca eu sa scriu despre bonuri.Dar mie imi place,pentru ca asta spune multe despre ea. Nu am uitat-o pe Roxana,chiar daca ne vedem rar.Urasc granitele.Roxana e fata din vecini,din mai multe privinte.Cu ea am mancat din acelasi colt de paine in fata blocului,dupa multe “campionate” de “elasticul” .Cu ea am amintiri legate de banca noastra galbena,unde povesteam; si pe care o iubim si azi.Ea e fata care le are pe toate,dar care nu uita si nu cunoaste ingamfarea.E prietena mea de o viata si pe viata.
Stiu ca ceea ce am scris aici este o parte infima din ceea ce iubesc eu la ele.Dar post-ul ramane deschis,vara de-abia incepe si dogorea aduce intamplari mai palpitante.
Cuvinte nespuse...
Bucuresti,09.06.2009.
Dragul meu,
Am hotarat sa-ti scriu aceasta scrisoare pentru a pune punct unui capitol din viata mea care mi-a provocat multa tristete.
Nu stiu daca o vei citi vreodata,insa aceasta este singura modalitate de a ma destainui pe care am gasit-o.Singura pentru care am curaj.Au trecut aproape trei ani,dar mi se pare ca nimic nu s-a schimbat.Vad lucrurile prin aceeasi ochi visatori.Nu-mi amintesc daca mi-ai atras atentia prima data cand te-am vazut.Nu-mi amintesc nici momentul in care te-am vazut.Eram copii,iar in orasul nostru drag(am certitudinea ca esti la fel de legat de el,ca si mine) toata lumea cunoaste pe toata lumea.
Iti marturisesc faptul ca exista cateva persoane carora le-am povestit despre tine.Si atunci cand m-au intrebat ce mi-a placut la tine,nu cred ca am reusit sa ii lamuresc.Astazi stiu ca eu vazusem ceea ce poti fi,ceea ce esti,fara sa-ti vorbesc.In vremea aceea nu puneam pret pe cuvinte,sau nu am avut niciodata puterea sa te abordez.Din cauza aceasta,nici acum nu stiu daca te-ai gandit macar o data la mine,daca ai vazut ca asteptam o initiativa din partea ta.Traiam cu tine in inima si nu puteam sa iti spun asta.Iar orice gest de-al tau,intentionat sau involuntar,imi alimenta entuziasmul.In acesti ani,m-am hranit cu sperante si crede-ma ca a fost un chin.
O noua zi venea cu promisiunea de a renunta la pasiunea mea neimpartasita,dar revazandu-te imi luai puterea.Din pacate,doar eu simteam in felul asta.Scriind aceste randuri,imi spun ca am depasit toate acestea.Nu am nici o asteptare,doar de a ma elibera din lumea mea fictiva,lumea in care suntem impreuna.Este posibil sa-mi citesti scrisoarea si,chiar daca nu te-am descris,nici modul frecvent de a ne intersecta,sa te descoperi in profilul destinatarului.Daca se va intampla asa,vreau sa stii ca sentimentele pentru tine nu au disparut,insa vreau sa capete maturitate.Asa cum,sper,ca voi capata si eu.
De aceea,te rog sa nu ma cauti!Viitorul aduce cu el si mai putine sanse pentru (un) noi.Si m-ar durea foarte mult sa stiu ca in tot acest timp nu ti-am fost indiferenta...
Cu sperante de vindecare,
Admiratoarea ta din umbra.
Calatoria spre maine.
Tot ce mi-e drag..
Este?
Visez
Inchid ochii sa vad
stelele palpaind
Inchid ochii sa vad
ca marea se infurie
inchid ochii sa vad
venirea pasarilor
inchid ochii sa vad
curcubeul vietii
inchid ochii sa vad
iubirea de semeni
inchid ochii sa vad
perfectiune in toate
inchid ochii sa vad
vara'n miezul iernii
inchid ochii sa vad
ca mai exista inocenta
inchid ochii sa vad
zambete in locul lacrimilor
inchid ochii sa vad cum
credinta'nfrumuseteaza
inchid ochii sa vad
in bezna pacatelor mele
inchid ochii,deschid inima!
Credinta in genunchi
Pentru tot ceea ce ESTI!
Imi spui totul prin tacere,
si ma asculti cu inima,
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Foarte natural dai totul,
pentru mine si dreptate;
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Poti ma vezi cu ochii si
emotia primei intalniri,
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Vorbesti despre mine si
iti tremura vocea mereu,
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Esti neobisnuit dar firesc
in acelasi timp si stii :
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Iti citesc dragostea pe chip;
nu-ti mai iei ochii de la mine,
Pentru asta te iubesc,
Te iubesc intr-adevar!
Devii stangaci daca nu sunt,
nimic nu vrei si ma cauti;
Pentru asta te iubesc,
te iubesc intr-adevar!
Ma cuceresti in fiecare zi,
dar zambind iti iau puterea,
Pentru asta te iubesc,
Te iubesc intr-adevar!
Pentru momentele tale haioase,
Pentru ca infrunti totul cu mine,
Pentru ca nu pui pret pe timp,
Pentru ca n-ai doua sosete la fel,
Pentru asta te iubesc intr-adevar!
A fost un "noi"...
Un suspin sfasietor,
sentimente neintelese,
versuri acum fara de rost,
Amintirea unei arome tari,
ferestrele deschise si
rama goala pe noptiera.
Scrisoarea plina de cruzime,
langa o floare insangerata.
O esarfa ratacita si datoria
unui ultim sarut...
O primavara moarta,
pentru ca nu e a noastra.
Asta ai lasat azi in urma,
iar din mine nici speranta!
Eternitatea pentru o clipa.
Sa citim.Este cel mai mare bine pe care ni-l putem face.
Mediul in care invatam astazi este unul iubitor de natura,de frumos,de poezie,de folclor.Sa impartasim si altora ceea ce acest univers poate sa insemne pentru spirit.
Cuvintele sunt o sansa.O sansa catre ceea ce putem fi maine ->cea mai buna versiune a noastra.Esential este sa cultivam bunurile mostenite.Sa cultivam ceea ce iubim.
Cu bune si rele.
Cum soarele saluta luna in amurg
in semn de prietenie
Cum iarba proaspata
canta oda naturii idilice
Cum cel mai firav paraias
uda straiele neslefuite ale rocilor
Cum padurea traieste
doar cand se revin pasarile iubite
Cum vesmantul pamantului
e si caramiziu si de culoarea adevarului
Cum cerul si norii se veselesc
si imediat izbucnesc in lacrimi
Cum raul si binele se lupta
si in basme si in viata
Cum ochii varsa tristetea picurand
si buzele sunt portretul fericirii
mai mereu
Asa si dragostea pentru tine creste
si cu sarutul tau si cu departarea.
Sunt...
Sunt frumoasa pentru ca
nu te saturi sa-mi privesti chipul.
Sunt frumoasa pentru ca mangaierea ta
e gestul sublim izvorat din inima.
Sunt frumoasa pentru ca ochii tai
stralucesc atunci cand imi reflecta imaginea.
Sunt frumoasa pentru ca doar sarutul meu
te-a facut sa te indragostesti.
Sunt frumoasa pentru ca doar cu un suras
aduc soarele in dimineata ta.
Sunt frumoasa pentru ca stiu
cat iti place sa te joci cu parul meu.
Sunt frumoasa pentru ca doar auzindu-ma
te linistesti si poti sa dormi.
Sunt frumoasa pentru ca aroma pielii mele
este vie in memoria ta,dintotdeauna.
Sunt frumoasa pentru ca mereu
ma vezi in felul asta.
Da!Sunt frumoasa,dar pentru ca
TU MA IUBESTI.
Inima!
Doar tu / Doar NOI
...poti intelege ce simte
inima asta nazdravana,
cuprinsa de disperare
cand te cauta si nu te afla.
...si fiinta ta,si gandurile tale
lamuresc purtarea mea,
vorbele fara de glas
daca nu esti o zi.
...poti sa accepti motive sa ramai
pana ma vei avea aproape.
...si vocea ta,pot explica de ce
aud soaptele tale oriunde ai fi.
Te iubesc si doar tu intelegi.
Te iubesc.ma iubesti.
Si de aceea doar noi intelegem..
Give me wings..
Respir vigoare.
Respir neputinta.
Respir veselie.
Respir amaraciune.
Respir comedia.
Respir dramaticul.
Respir puritatea.
Respir tehnica.
Respir un zambet.
Respir lacrimi.
Respir un compliment.
Respir vorbe dureroase.
Respir cu rasaritul.
Respir in bezna.
Respir curaj.
Respir nepasare!
Iti respir fiinta.
Respir tristetea
imbratisarii goale.
Antonomaza ironica in presa-cercetare si concluzii proprii
poftiti si cititi:
In urma opiniilor pe care mi le-am format,pot afirma ideea ca jurnalismul zilelelor noastre a evoluat foarte mult,dar pastreaza si elemente ale presei la inceputurile sale,cele care constituie valoarea acestora.
Scena politica este foarte activa si avand evenimente care sunt dezbatute pe larg.Evenimentele vietii cotidiene care ne asalteaza pe toate planurile dezvaluie preocuparile cele mai frecvente ale populatiei majoritare.
Indeosebi in cadrul presei scrise,descoperim foarte multe obiceiuri care incep sa prinda contur,devenind din ce in ce mai des intalnite.Jurnalistii se refera la actorii politici in foarte multe ocazii,intr-o maniera ironica sau simpatica.
Cea mai des intalnita forma de ironie din presa este antonomaza ironica.Definitia pe care o gasim in DEX cu referire la termenul “anonomaza” este urmatoarea:”antonomaze, s.f. Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie. Din fr. antonomase.”
Un exemplu in acest sens este articolul “Crin prin sita PSD”,aparut in ziarul “Cotidianul”,de pe data de 23 martie 2009.In “Cotidianul” se analizeaza anumite afirmatii pe care deputatul Traian Ungureanu le-a facut pe blogul personal,afirmatii care il vizeaza pe Crin Antonescu.Ungureanu denumise intr-o maniera inspirata fenomenul cauzat pe popularitatea Domnului Antonescu : utilizand termeni precum “crinomanie” si “crinolatrie”.
In concluzie,exemplele oferite nu fac decat sa ofere un suport ideii ca stilul foarte des intalnit in presa noastra are ca sursa de inspiratie ironia specifica stilului romanesc.Atitudinea de aparenta relaxare si spiritul de gluma se regaseste mai ales in situatiile dificile,atitudine tipica romanului pamfletar
Turismul romanesc sau cum sa ascunzi valorile.
Conceptia de provincie relationata cu turismul este asemenea unui val de ceata.Viata de orasel din provincie este inchistata in dogme amuzante dar si iluzorie.
Socialul de mahala este un atac la demnitate.Valorile culturale,istorice,geologice sunt inlocuite,in provincie,de influenta Occidentului.Cladiri bogate prin ele insele palesc in fata centrelor comerciale “indispensabile” consumatorului secolului 21.Insa nu observam ca notiunea de “consumator” rapeste omului din celelalte semnificatii si insusirile sale.Imi imaginez o lume cu pioni in loc de oameni,intr-o intreaga piata de desfacere numita Pamant.Din pricina conceptualizarii fortate a pietei,turismul si-a pierdut din savoare.Investitorii se gandesc la binele economic obtinut cu orice mijloace.Profitul parca a devenit scopul suprem;asa o cere realitatea consumista de astazi.Iar turismul din orasele mici se diferetiaza prin pastrarea aparentelor.Personajele de pe scena politicii locale sunt cele care alcatuiesc tabloul unei identitati dramatice.Turismul Romaniei de astazi a ajuns sa fie cea mai puternica dezamagire a identitatii noastre etnice.Privit prin prisma serviciilor slabe,a exploatarii angajatilor si a promovarii formelor fara fond,turismul a ajuns sa fie doar un serviciu.
O intamplare in acest sens este relevanta,fata de orice influenta pe care o poate crea eprimareea opiniei mele referitoare la tema.Birocratia impiedica dezvoltarea turismului,din pricina imposibilitatii de a obtine fonduri pentru dezvoltare.Un oras precum Vatra Dornei se afla in umbra spectacolelor tehnologice,din aceasta cauza.Promit sa revin cu o intamplare reala.
Daca il consideram un bun comun,avem in puterea noatra decizia de a imbunatati turismul romanesc.Cealalta optiune ar fi sa ramanem pasivi si sa ne pierdem identitatea..
Si eu..
Dialog intre ieri si azi
Ce bine ca te-ai intors,
Desi m-a bucurat instrainarea ta.
Ce bine sa te am,
Desi nu te-am dorit,nu te-am cerut.
Ce bine ca ma vrei,
Desi eu te respingeam cu toata fiinta.
Ce bine ca ma ierti,
Desi eu nu stiam sa regret.
Ce bine te prinde zambetul tau nou,
Desi cu mine ai cunoscut doar lacrimile.
Ce bine ma mangaie vorba ta,
Desi ieri,inima-mi era surda.
Ce bine tu,
Desi eu.